Evenimentele noastre

Sîntem deosebit de onorați și bucuroși să vă prezentăm următorul eveniment, cu un invitat aparte. Iată cîteva indicii:

📸 Ați auzit despre "clopotul lui Gauss", distribuția care conține o densitate mare de valori în jurul mediei, apoi se estompează spre capete. Ce legătură există între ea și... filtrul "Gaussian blur" din Photoshop?

📸 Cum putem folosi fractalii și entropia în comprimarea imaginilor digitale?

📸 Ce sînt matricele-nucleu și cum se folosesc ele pentru procesarea imaginilor, cu efecte precum mărirea clarității (sharpen) și detectarea contururilor?

📸 Cum funcționează obiectivele numite tilt-shift, care folosesc perspectiva pentru a da efectul de miniatură din fotografiile unor lumi de jucărie?

📸 Ce înseamnă distorsiunea și cum poate fi folosită ca expresie artistică, prin obiective de tip fisheye?

🗣️ Răspunsurile și alte discuții pe data de 10 iunie, la 18.30, alături de invitatul nostru, fotograful Miluță Flueraș, în cadrul evenimentului cu titlul "Știința fotografiei digitale: Matematica din Photoshop și fizica obiectivelor".

🔗 Ca de fiecare dată, participarea este liberă și gratuită, iar link-ul de conectare va fi distribuit cu cîteva zile înainte pe pagina de Facebook a evenimentului.

🎮 Jocurile fac parte din viața noastră, fie că realizăm acest lucru sau nu. În celebra lucrare, Homo Ludens (1938), istoricul Johan Huizinga argumentează că multe aspecte din viața noastră obișnuită stau sub semnul regulilor și mecanicilor specifice jocurilor.

🎮 Matematicienii au și ei o teorie a jocurilor, pe care economiștii au aplicat-o cu mare succes în procesele decizionale de amploare variabilă. John Nash este doar unul dintre cele mai importante nume.

🎮 Dar pe lîngă aceste produse științifice și culturale, să recunoaștem, majoritatea ne jucăm pentru distracție, iar în zilele noastre, prin "jocuri" înțelegem cel mai adesea versiuni digitale, pe computer, dispozitiv mobil sau consolă.

🎮 Totuși, dincolo de controverse și reputație negativă nemeritată, numeroase tehnici specifice jocurilor au fost folosite cu mare succes în educație. Așa-numitul curent al "gamification" a pătruns în corporații, companii și școli de diverse niveluri.

🎮 Haideți pe 13 mai, de la ora 18.30, să discutăm despre elemente de teoria jocurilor, cu exemple din jocuri video și nu numai, pornind de la design-ul și mecanicile implicate, să vedem cum extraordinara lume virtuală din jocuri ne poate ajuta să învățăm.

🎮 Nimeni mai potrivit pentru discuție decît... un elev! Mihnea Spiridon (clasa a XI-a la C. N. "B. P. Hasdeu" din Buzău) ni se alătură grupului de gameri pasionați de știință și educație.

Ca de obicei, accesul este liber și gratuit, iar link-ul de conectare îl veți primi cu cîteva zile înaintea evenimentului, pe pagina noastră de Facebook.

🌌 Cerul, Cerurile au fost din cele mai vechi timpuri preocupări mistice, filosofice, apoi științifice pentru omenire. Partea văzută a Universului a stîrnit cercetări, motivate sau urmate de observații și predicții spectaculoase.

🔭 În ultimele secole, evoluția acestor cercetări și descoperiri a uimit din ce în ce mai mult. De la legea atracției universale a lui Isaac Newton, teorii privitoare la mișcările și traiectoriile planetelor la Johannes Kepler și pînă la misiuni spațiale și telescoape ca Hubble și James Webb care sînt adevărate minuni ale științei și tehnologiei — toate ne-au adus pe cît de multă claritate asupra Universului, pe atît de multe mistere și întrebări.

🚀 Pe 22 aprilie, de la ora 18.30, vă invităm la o discuție asupra istoriei astronomiei, a observațiilor, teoriilor, dar și a misiunilor spațiale și tehnologiilor moderne. Invitatul nostru este Claudiu Tănăselia, fizician, fondator al site-ului parsec.ro și al Buletinului cosmic, prin care aduce noutăți despre evenimente astronomice și spațiale.

🎤 Evenimentul se va desfășura online, pe platforma Microsoft Teams. Urmăriți pagina noastră de Facebook sau pagina evenimentului pentru detalii.

1 aprilie, ora 18.30, Microsoft Teams
Prezintă: Adrian Manea

Simetria este peste tot: în opere de artă, alcătuirea unor vietăți ori simple obiecte care ne înconjoară. Mai mult chiar, ne dă o stare de liniște, de ordine, de plăcere, cu care ne-am obișnuit și pe care nu o conștientizăm decît atunci cînd vedem un obiect asimetric.

Chiar corpul uman se bucură de numeroase proprietăți de simetrie și este cunoscut faptul că ochii — ei înșiși organe aranjate simetric — percep cu mai multă naturalețe, apreciază drept mai frumos, am putea spune, chipurile simetrice.

Proprietățile bazate pe simetrie au stat și la baza creațiilor artistice: triunghiurile echilaterale, pătratele, cuburile, cercurile, sferele sînt figuri prezente în aproape orice pictură, ca să luăm doar un exemplu simplu. Operele lui M. C. Escher și obiectivele foto cu efect de caleidoscop sînt alte apariții ale simetriei în artele vizuale. Cunoaștem, de asemenea, mandalele — reprezentări artistice, dar și mistico-religioase răsăritene.

Pășim către simetrie cu credința lui Richard Feynman: frumusețea pe care o vede omul de știință este sporită de înțelegerea ecuațiilor și legilor științei care o descriu. Așadar, ce este simetria din punct de vedere matematic? Cum se descrie cu ajutorul figurilor geometrice? Ce alte obiecte ale matematicii mai au proprietăți de simetrie? Și mai ales, cum se reflectă tratamentul matematic al simetriei în artă, dar și în natură?

Veți fi surprinși să aflați, de exemplu, că un compus chimic cu aromă de lămîie își schimbă gustul în portocale dacă molecula i se oglindește — adică suportă o simetrie de reflexie.

Haideți să discutăm, așadar, despre simetrie! Ce înseamnă, în limbaj obișnuit, că un obiect este simetric? De cîte feluri este simetria? Cum se caracterizează ea cu ajutorul matematicii? Ce aplicații și implicații are?

Evenimentul este liber și gratuit și se va desfășura pe Microsoft Teams, link-ul fiind distribuit cu cîteva zile înainte.

22 martie 2023, ora 19.00, Google Meet

Omul fuge din cele mai vechi timpuri pentru diverse motive. A fugit pentru a-și procura hrană, a fugit pentru a da vești, a fugit pentru a scăpa din calea dușmanului, dar a fugit și de plăcere. Toate aceste dimensiuni ale alergării au contribuit la fenomenul alergării, pe care îl observăm astăzi și în România. Cum s-a ajuns aici? Cât de mult se aseamănă concursurile noastre cu cele din vechime? Cât alergau oamenii în antichitate, dar mai târziu? Sunt doar câteva dintre întrebările de la care am pornit pentru a construi această prezentare.

Astfel veți afla, printre altele, de ce grecii antici alergau dezbrăcați, de ce alergătorii aveau un statut privilegiat în Imperiul Incaș, ce concursuri de alergare descrie Dante în Divina Comedie, anduranța oamenilor din tribul Tarahumara, ce presupunea metoda de antrenament a lui Zatopek sau ce însemnătate a avut victoria lui Abebe Bikila la Jocurile de la Roma, în condițiile în care acesta a alergat desculț proba de maraton.

Cursul va survola epocile istorice și se va opri la aspectele cu care suntem contemporani într-o încercare de a înțelege multiplele semnificații ale alergării. Vom discuta despre ritualuri, mituri, eroi, evenimente, inovații și alte aspecte care au făcut ca alergarea să capete o complexitate remarcabilă, în ciuda faptului că este o activitate atât de simplă.

Cât durează evenimentul? Cam cât le ia celor mai rapizi oameni din lume să alerge un maraton. Adică, aproximativ două ore.

La final, veți primi o medalie de finisher simbolică constând în sugestii de lectură și filme care să rezoneze cu cultura alergatului.

Participarea se va face în schimbul a cel puțin 50 de lei, iar dacă doriți să vă înscrieți, folosiți pagina de contact.

Pompiliu-Nicolae Constantin este alergător amator, dar profesionist ca istoric și jurnalist, lector la UNEFS București, unde predă istoria educației fizice și sportului, având în spate un doctorat în istorie de la Universitatea din București și un doctoral în științe sociale și politice de la Université Libre de Bruxelles. Ca jurnalist colaborează cu Magazin Istoric, Contributors și Ziarul de Sport, dar este și comentator sportiv la Orange Sport și Prima Sport.

Dacă v-ați jucat vreodată Football Manager sau ați urmărit analize detaliate ale unor sportivi și echipe, cu siguranță ați văzut o mulțime de numere, indici și indicatori, cu toții avînd rolul de a caracteriza cît mai bine performanțele și evoluția.

Din această mulțime tot mai diversă și mai numeroasă, cum extragem pe cei mai relevanți și cum se calculează ei?

Apoi, cum influențează astfel de numere procesul de selecție pentru un viitor jucător, urmărit și ofertat de o echipă?

Aceste întrebări și altele le vom discuta la evenimentul nostru, alături de Daniel Sandu, head scout & recruitment la FC Rapid 1923.

Discuția noastră va conține și elemente de fantasy football, unde vom analiza exemple pe care le găsim în jocurile din seria Football Manager.

Așadar, dacă sînteți fani ai fotbalului, ai analizei sportive, dacă vă jucați Football Manager și dacă cifrele și indicatorii de performanță ai jucătorilor nu vă sperie, ci vă stîrnesc curiozitatea și interesul, nu vreți să ratați această discuție!

Vocabularul cu inspirație științifică nu este doar pentru materialele didactice ori de cercetare. Folosim cuvinte și expresii a căror etimologie sau sens de bază se află în matematică, fizică, biologie, inginerie și nu numai.

Surprinzător? Caracterul social al limbii, împreună cu evoluția pe parcursul secolelor asigură integrarea unor termeni aparent străini. Integrarea însăși, despre care doar ce am scris, este un astfel de exemplu, pe care îl veți remarca dacă vă amintiți de calculul integral din liceu. Cuvinte precum “tangențial”, “sinuos”, “a proiecta” sau expresii ca “în funcție de…” completează lista.

Cu siguranță la fel stau lucrurile și în alte limbi: "things adding up", "going off on a tangent", "starting from square one" sînt doar cîteva exemple la îndemînă din limba engleză.

Ne bucurăm și sîntem onorați să anunțăm că invitata noastră pentru acest eveniment este Monica Ionescu, profesor de limba engleză la Colegiul Național “B. P. Hasdeu” din Buzău și instructor la clubul de dezbateri al școlii, membru al Asociației Române de Dezbateri, Oratorie și Retorică (ARDOR).

Vom prezenta și dezbate împreună, așadar, originile științifice ale unor cuvinte și expresii pe care le folosim în mod curent, în conversațiile non-științifice sau tehnice, atît în limba engleză, cît și în română.

Vă așteptăm la evenimentul nostru din 25 februarie 2023, de la ora 18.30, pe serverul de Discord Poligon Educational.

Alături de dr. Marius Paraschiv, fizician și cercetător în Învățare automată (Machine Learning), vă invităm la o discuție despre noutățile, soluțiile, dar și problemele pe care le aduc calculatoarele cuantice.

Discuția va fi una introductivă, lejeră și nu va presupune cunoștințe deosebite de fizică ori programare. Sînteți invitați să ne urmăriți și să intrați în dialog cu noi dacă aveți curiozități privitoare la fenomenele cuantice, viitorul calculatoarelor și nu numai.

Evenimentul va avea loc pe 4 februarie 2023, ora 18.30.

Mai multe detalii și înscrieri folosind pagina de contact a site-ului sau pe serverul de Discord.

Dragi prieteni,

Ne face o mare plăcere și bucurie să vă anunțăm tema și invitatul pentru primul eveniment Poligon Educational.

De-a lungul episoadelor și materialelor noastre, am tratat adesea subiecte de istorie a științei, atît istorie modernă, cît și istorie antică. Convingerea noastră este că avem foarte multe de aflat urmărind evoluția ideilor și ținînd seama și de dovezile istorice.

Așa stînd lucrurile, cine poate depune o mărturie mai avizată privitoare la dovezile istorice decît un arheolog? De la planificarea unor expediții și misiuni complexe pînă la descoperiri accidentale uimitoare, meseria unui arheolog merge cu mult dincolo de a scoate la lumină – la propriu și la figurat – dovezi istorice vechi de milenii și chiar mai mult.

Însă pe lîngă intersecția evidentă cu istoria, ceea ce face ca arheologia să se intersecteze cu matematica și aplicațiile sale este, la o analiză amănunțită, un subiect surprinzător de bogat. Datările care folosesc tehnologii nucleare înalte, calcule și modele statistice și probabiliste și chiar însăși planificarea și, ulterior, extinderea siturilor necesită cunoștințe avansate care includ ecuații diferențiale, modele bayesiene, teoria grafurilor și, desigur, geometrie.

Intersecția arheologiei cu matematica este, deci, vastă, fără îndoială și fascinantă, de oriunde am porni. În acest prim eveniment, vă propunem o discuție alături de invitatul nostru, istoricul și arheologul Cosmin Moise, pornind de la elemente de aritmetică și astronomie, relevante în și revelate de studiile arheologice.

De la observarea Cerurilor la alcătuirea calendarelor și reflectarea acestora în construcții sau chiar complexe grandioase ori mecanisme sofisticate, popoarele istorice au manifestat o preocupare neîntreruptă pentru numere, forme, tipare.

Subtilitățile unor structuri precum Sarmizegetusa, Stonehenge, baptisteriul din Parma, complexul din Odry sînt cîteva exemple despre care vom vorbi cu invitatul nostru.

Vă așteptăm, așadar, pe serverul nostru de Discord, unde puteți pregăti și întrebări pentru noi și invitatul nostru.

Evenimentul va avea loc pe 14 ianuarie 2023, ora 18.30.

Mai multe detalii și înscrieri folosind pagina de contact a site-ului sau pe serverul de Discord.