În 1938, Johan Huizinga publica Homo Ludens, o carte de istorie culturală și antropologie în care arăta că jocul este o componentă fundamentală din viețile noastre și că, mai mult, numeroase activități pot fi înțelese și desfășurate “ca și cum ne-am juca”. Există reguli, mecanici, condiții de victorie, învingători și învinși.

În anii 1970, psihologul de origine maghiară Mihaly Csikszentmihalyi propune conceptul de flow — acea stare a minții prin care sîntem conectați la maximum la procesul pe care îl desfășurăm. Atenția, concentrarea și imersiunea, dar și satisfacția sînt la cote potrivite și “dăm tot ce avem mai bun”. Sîntem, ca să folosim o expresie într-un limbaj similar conceptului, pe val.

Apoi, spre deosebire de filme ori alte creații multimedia, jocurile video au meritul interactivității și transpunerii în pielea personajului. Astfel de creații deosebite simțim că ne fac protagoniștii unor povești pe care noi înșine le scriem, cu mai multă ori mai puțină libertate. Concepte precum level design, character design, character progression și role playing sînt esențiale în tăria legăturii între jucătorul uman și personajul-jucător (PC, player character).

Este aproape imposibil să rezumăm conceptele din teoria și practica jocurilor care s-ar putea aplica educației. Este cu atît mai greu cu cît domeniul științific (matematic) de teoria jocurilor are o istorie bogată, încărcată de aplicații în economie și în filosofie, prin calcule care facilitează decizii. De la asigurări de viață la evoluția burselor de valori, dileme etice sau pur și simplu o teorie a riscurilor care să maximizeze profitul — toate acestea se pot studia prin analogii cu jocurile — atît în sens clasic, cît și virtual, digital.

În plus, simpla mențiune a termenului jocuri de societate sau board games deschide un cu totul alt tărîm: componenta socială a jocurilor, care în zona virtuală se completează cu termenul de multiplayer.

Iar peste toate, satisfacția oferită de victorie sau, uneori, chiar de experiența însăși, este o componentă esențială. Cum recompensăm jucătorii pe parcurs astfel încît să fie motivați să continue și să ajungă la starea de flow? Cum le răsplătim efortul final de a fi învins jocul? Ce fel de recompensă este potrivită pentru ca jucătorul să simtă că a cîștigat nu doar jocul în sine, ci și o informație sau o experiență? Cum gîndim un joc pentru relaxare, pentru cei care nu sînt competitivi?

Vă invităm la un curs care să exploreze toate ideile de mai sus, atît în ce privește jocurile înseși — clasice ori digitale —, cît mai ales în aplicații și conexiuni ale acestora cu educația. Înlocuiți cuvintele din familia lexicală a “jocului” cu unele precum “lecție”, “capitol din curriculă” sau chiar exemple concrete: “analiza matematică”, “mișcarea circulară”, “algoritmica grafurilor” și întrebați-vă: cît de mult și cum puteți păstra din factorul distractiv, ludic, dar și din recompense? Abia de aici putem porni discuția.

Ca toate cursurile noastre, și acesta este unul personalizat. Aceasta înseamnă că vă propunem o listă de teme pe care le putem explora împreună, iar lista este deschisă. O putem completa cu propuneri în linia intereselor dumneavoastră științifice, practice sau pur și simplu a curiozității și însăși complexitatea și nivelul de detaliu al cursurilor se pot adapta nivelului și aspirațiilor dumneavoastră.

• Ce ne jucăm și de ce? Exemple de jocuri. Motivație, relaxare, învățare.

• Termeni generali din teoria clasică a jocurilor și industria jocurilor video. Clasificarea jocurilor.

• Realism și simulare sau imaginație? Realitatea virtuală și grafica avansată sau jocuri cu cărți și jocuri narative?

• Elemente de design al jocurilor:

  • personajul-jucător și personaje secundare, design și progres;

  • sarcini și progres: level design, quests, open world design, linear design, replayability;

  • recompense și trofee: gratification, recompense intrinseci și extrinseci, importanța numerelor;

• Studii de caz ale jocurilor pentru educație și socializare: Duolingo, Brilliant, Kahoot, D&D și role playing.

• Probleme decizionale, etice și filosofice în jocuri.

• Elemente de fizică și matematică relevante în programarea grafică. Studii de caz: Analizăm apariția metodelor, problemelor și soluțiilor în diverse jocuri. Elasticitate, dinamica corpului rigid, lumini și umbre volumetrice, reflexii, caustică, ray tracing, path tracing, tessellation.

• Dezbateri și aplicații:

  • Ce pot prelua din jocurile preferate pentru a organiza o lecție de matematică? Dar una de fizică? Dar una de literatură?

  • Ce am învățat din jocurile preferate: poveste, personaje, grafică, dificultate și recompensă, relaxare?

  • Ce (părți din) jocuri alegem pentru a ilustra concepte științifice? Dar culturale sau istorice?

  • Concepeți un joc din care să învățați: teoria relativității, aritmetica modulară, studiul funcțiilor cu ajutorul derivatelor.

Toate materialele utilizate în timpul cursului sînt complet gratuite. Jocurile pe care le vom menționa și demonstra pot fi contra cost, însă achiziționarea lor nu reprezintă o obligație sau o condiție și este la alegerea cursantului.

Cursul va fi prezentat de Dr. Adrian Manea, matematician și profesor cu peste 10 ani experiență în mediul preuniversitar și universitar. Curricula a fost alcătuită din experiența personală, dar și cu contribuția unor colaboratori cu o carieră în industria jocurilor video.

Curios?

Dacă ți-am stîrnit curiozitatea, scrie-ne prin email sau WhatsApp și hai să stabilim împreună planificarea întîlnirilor!